Proiect finantat de
UNIUNEA EUROPEANA

Localitate multietnica de campie, declarata in aprilie 2004 oras.

In Pecica traiesc  romani, maghiari, germani, sarbi, slovaci si romi.Odinioara in localitate au existat si  evrei, proprietari de mori sau comercianti.

Prima mentiune documentara a asezarii dateaza din anul 1329.

Asezarea este formata din mai multe nuclee de locuire: satul Bodrogul Vechi, Pecica Maghiara, Pecica Romana, Cocota, satulTurnu, satul Sederhat.Dupa 1690 in localitate a functionat, cu aprobare imperiala, un regiment graniceresc sarbesc.Localitatea a ramas in istorie prin rascoala impotriva imperialilor din 1735, condusa de capitanul de graniceri Pero Szeghedinat din Pecica.

Partea cea mai veche a localitatii este cea romaneasca, cunoscuta ca Pecica veche.In 1880 aici locuiau 7369 de suflete, intre care 5123 romani, 1237 maghiari, 95 germani, 344 slovaci, 204 sarbi si 106 izraeliti.

Pecica Maghiara (Rovine) ia nastere in 1753 odata cu colonizarea maghiarilor, dupa plecarea masiva a sarbilor in Ucraina, ca urmare a desfintarii regimentului graniceresc.

 Numele vechi romanesti in localitate sunt: Teretean, Cheveresan, Hidisan, Crucean, Dragos,Tigu etc.

Orasul are primarie, camin cultural, dispensar medical, un liceu romanesc si o scoala generala cu predare in limba maghiara, o biserica romano-catolica in stil gotic, din 1887, cu pictura interioara de Gyongyossy Rezso, o biserica ortodoxa romana din 1932 in stil neo-brancovenesc, o biserica ortodoxa sarba din secolul al XVIII-lea, doua biserici neoprotestante.Sinagoga a fost demolata.In oras exista un cimitir catolic, doua cimitire ortodoxe si un mic cimitir evreiesc.Fostul monument al ostasului sovietic a fost in 1990 partial depersonalizat.In zona maghiara a fost repusa in functie o fantana arteziana din 1890.

Din  1816/1819 in Pecica functioneaza bresla fierarilor, rotarilor, tesatorilor, cizmarilor si cojocarilor.La acestea in 1830 se adauga bresla croitorilor. Pecicani au fost de asemenea renumiti brutari. Azi din vechile mestesuguri traditionale au supravietuit un atelier de fierarie , unul de mic mobilier si doua ateliere de impletit  rachita.

Localitatea este renumita prin Praznicul de pita noua, manifestare populara traditionala (22 august) si prin Serbarile legate de hramul bisericii catolice (6 iunie).

[Home] [Despre proiect] [Cercetare Romania] [Avram Iancu] [Vidra] [Magulicea] [Pecica] [Peregu Mare] [Turnu] [Cercetare Ungaria] [Arhitectura] [Mestesuguri] [Povestitori] [Multimedia] [Contact]